miercuri, 20 mai 2015

CAMPANIE CIVICA - Parcul Bibescu, nu ,,Romanescu,,!

De ce Parcul Romanescu si nu Bibescu, asa cum frumoasa istorie a Craiovei a consemnat inca de la inaugurarea bijuteriei imaginata de arhitectul Edouard Redont? Prestigiu primarului Nicolae Romanescu a depasit granitele comunitatii pe care a servit-o, in timp ce recunoasterea performantelor sale nu se rezuma la initiativa de a amenaja gradina Bibescu intr-un parc, ci stralucirea numelui sau este data de modernizarea Craiovei.
Asa cum am reusit sa convingem municipalitatea de necesitatea refacerii parcului, lucrarile urmand a fi demarate in scurt timp, sau reconstructia teatrului de vara, tot asa vom reusi sa determinam refacerea hipodromului si redarea sa circuitului sportiv. In cateva zile, se va demara CAMPANIA CIVICA pentru revenirea la denumirea initiala a parcului Bibescu si detaliile vor fi facute publice. Sper ca initiativei de a reda numele ,,Bibescu,, actualului parc ,,Romanescu,, sa se bucure de sustinerea unui numar cat mai mare de cetateni. Petitia publica pe care o vom adresa Primariei Craiova va fi cu atat mai convingatoare cu cat va purta semnaturile craiovenilor care isi iubesc orasul.

NE LUAM CRAIOVA INAPOI!

PS: In urma consultarilor cu mai multi specialisti, opinia generala este favorabila unei campanii privind revenirea la denumirea istorica a Parcului Bibescu. Insa nu dorim sa afectam proiectul de reabilitare a parcului si sa generam, printr-o eventuala actiune in justitie, o disputa administrativa. Asadar, amanam campania si speram ca autoritatile sa inteleaga ratiunea de a repune istoria Craiovei in drepturi!

marți, 12 mai 2015

Presa străină despre tăierile de păduri din România: Într-o oră, dispar suprafeţe cât 3 terenuri de fotbal

“În România se micşorează, bucăţică cu bucăţică, una din cele mai frumoase zone împădurite din Europa, cea a Carpaţilor. Unele defrişări sunt ilegale, iar lemnul ajunge, sub formă de parchet sau paleţi, şi în Germania” – aşa începe o anchetă a Antenei 3 despre defrişările pădurilor ţării, preluată de publicaţia Der Spiegel.
Cifrele arată că dispar trei terenuri de fotbal de pădure pe oră.

Guvernul apreciază că pădurarii fură cam 4 milioane de metri cubi de lemn pe an, ceea ce înseamnă o dată şi jumătate cât piramida lui Keops, mai scrie Der Spiegel despre mafia Schweighofer şi defrişarea pădurilor virgine din România
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat recent un control al Ministerului Mediului la compania Holzindustrie Schweighofer, prin care se urmăreşte legalitatea achiziţionării de material lemnos tăiat din păduri de către această societate, care operează patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Rădăuţi, Sebeş, Siret şi Comăneşti. (sursa: a3.ro)

miercuri, 4 martie 2015

Atentie, ca ti se poate intampla daca ai geanta... nepotrivita

Activistii pentru mediu gasesc mereu metode pentru a lupta impotriva celor care, de exemplu, utilizeaza pielea sau blana animalelor pentru confectionare de marochinarie sau haine. Stiti ce li se intampla multor doamne care poarta haine de blana, nu-i asa? Ei bine, chiar daca spotul de mai jos nu e parte dintr-o campanie eco, poate fi inteleasa si astfel.


luni, 23 februarie 2015

Dunarea, un potential imens, intre ignoranta si speranta / VIDEO

Alocarea de fonduri pentru amenajarea porturilor dunarene si un plan de dezvoltare economica a judetelor strabatute de Dunare, iata calea de urmat pentru ca viata atator romani sa se schimbe in bine.
Pana atunci, Dunarea pare doar un partener care nu ofera prea mult, ba chiar poate parea un... taur nervos cateodata.




miercuri, 4 februarie 2015

Cum funcționează o centrală nucleară?

Înainte de orice luare de poziție, o informare corectă și o documentare prealabilă sunt condiții minimale. Cum funcționează o centrală nucleară? Iată câteva lucruri pe care este bine să le știm. (sursa: youtube.com)


marți, 27 ianuarie 2015

ÎN DEZBATERE: Este energia nucleară o energie curată şi sigură pentru mediu?

O preocupare majoră asupra unei teme care privește o comunitate sau o zonă generează dezbateri. Am primit o invitație de la Biblioteca Aman din Craiova de a participa miercuri, 28 ianuarie 2015, ora 13:00, în sala „Marin Sorescu”, la dezbaterea informativă: Este energia nucleară o energie curată şi sigură pentru mediu?

Prezentare o va face dr. ing. Adi-Maria Luminiţa Simoiu – cadru universitar la Facultatea de Chimie, Universitatea din Craiova - și am convingerea că se vor exprima opinii interesante asupra Centralei de la Kozlodui din Bulgaria.

Centrala atomică de la Kozlodui (Bulgaria) - sursa foto: karadeniz-press.ro

marți, 20 ianuarie 2015

Xaara Novack, la debut: "Daimon-Eidolon"

Culoare, sensibilitate si multa prietenie, iata trei lucruri pe care le-am gasit intr-o seara frumoasa, in care s-a vernisat expozitia de grafica "Daimon-Eidolon" a Xaarei Novack, la Casa de Cultura "Traian Demetrescu" din Craiova. Imagini frumoase care indica trairi artistice si un talent veritabil. M-au impresionat acuarelele. Xaara Novack reuseste sa convinga chiar de la debut prin aceste lucrari. Si cateva lucrari de grafica arata posibile directii de urmat. Inedita abordare a temelor este insotita si de cuvintele autoarei, alaturate fiecarei lucrari. Eterogene prin stil si teme, cele 23 de lucrari de grafica sunt aidoma unor trepte pe care, prin cautari si exercitiu, autoarea le-a urcat catre public. M-am bucurat sa-i reintalnesc pe multi dintre bloggerii craioveni, vernisajul fiind un motiv excelent pentru un blogmeet sui-generis.

"Sufletul rosu" (foto (C) Madalina Nanut)

Succes, Xaara! Celorlalti, va recomand sa vizitati expozitia organizata la Casa de Cultura Traian Demetrescu din Craiova pentru a va colora aceasta iarna!

joi, 15 ianuarie 2015

"Atât de fragedă..."

Să recitim opera lui Mihai Eminescu. Avem, fiecare dintre noi dar și ca națiune, doar de câștigat dacă poezia va lua locul indiferenței, urii, pseudo-modernității, intoleranței...


Atât de fragedă...

"Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea albă de cireş, 
Şi ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi. 

Abia atingi covorul moale, 
Mătasa sună sub picior, 
Şi de la creştet pân-în poale
Pluteşti ca visul de uşor. 

Din încreţirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc -
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi şi noroc. 

O, vis ferice de iubire, 
Mireasă blândă din poveşti, 
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arată cât de dulce eşti, 

Cât poţi cu-a farmecului noapte
Să-ntuneci ochii mei pe veci, 
Cu-a gurii tale calde şoapte, 
Cu-mbrăţişări de braţe reci. 

Deodată trece-o cugetare, 
Un văl pe ochii tăi fierbinţi:
E-ntunecoasa renunţare, 
E umbra dulcilor dorinţi. 

Te duci, ş-am înţeles prea bine
Să nu mă ţin de pasul tău, 
Pierdută vecinic pentru mine, 
Mireasa sufletului meu! 

Că te-am zărit e a mea vină
Şi vecinic n-o să mi-o mai iert, 
Spăşi-voi visul de lumină
Tinzându-mi dreapta în deşert. 

Ş-o să-mi răsai ca o icoană
A pururi verginei Marii, 
Pe fruntea ta purtând coroană -
Unde te duci? Când o să viï?"

marți, 13 ianuarie 2015

Vernisajul expoziţiei de grup “Caleidoscop Hibernal”, la Aman

Redau integral un comun icat de presa pe care l-am primit de la d-na Madalina Florescu, purtator de cuvant al Bibliotecii Aman:

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Secția Mediatecă și America Corner, invită publicul să participe miercuri, 14 ianuarie 2015, ora 15:30, la vernisajul expoziţiei de grup “Caleidoscop Hibernal” a membrilor Cenaclului Artistilor plastici din Craiova “Constantin Brancuşi”.
Vernisajul va avea loc la Galeria de Artă „Aman”, iar cei care își vor prezenta lucrările sunt: Antoneta Cocoş- Andreescu, Mircea Gavrilescu, Gabriela Rădulescu, Benoni Mogoşean, Dumitru Eugen, Guguci Gigi, Cristofir Ana –Maria, Dan Scurtu, Bebică Ghiță, Rodica Cândar.
De la ora 16:00, Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman” invită iubitorii de artă, în sala „Marin Sorescu” la prima ȋntâlnire din acest an a Colocviilor de Artă Plastică Românească realizate şi prezentate de artist plastic Cristina Oprea.
Titlul ȋntâlnirii este „Aniversarile anului 2015”. Vor fi prezentaţi: Natalia Dumitresco, Alexandru Istrati şi Paul Păun - 100 de ani de la naştere, Arthur Segal – 140 de ani de la naștere.
Vor fi amintiţi de asemenea: Emanoil Bardasare - 80 de ani de la moarte şi Rudolf Schweitzer Cumpană - 40 de ani de la moarte.