Se afișează postările cu eticheta Craiova. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Craiova. Afișați toate postările

duminică, 26 ianuarie 2020

Craiova nu are probleme de mediu? A dispărut groapa de gunoi?


Craiova este pe lista orașelor în care calitatea aerului este un factor de risc pentru sănătate. Nimic nou, spun cetățenii. Reacția primarului a fost descumpănitoare: stăm liniștiți, că avem un plan Green City. Adică se vor cumpăra autobuze euro 6 (pe motorină, turcești) și, în viitor, unele electrice. De vină ar fi doar praful și resturile de la șantierele de construcții…


Dar groapa de gunoi de la Mofleni, de unde duhoarea insuportabilă care pune stăpânire pe oraș, nu exită pentru ,,gospodari,,? De ce nu sunt înregistrate și acele depășiri ale normelor prin stațiile care funcționează suspect de prost? Interese mari și obscure sunt deasupra interesului public, de bună seamă ce un lucru evident este ignorat de primar și acoliții săi. Până când? Cei care ne-am încumentat să mergem la Water Park sau la o simplă plimbare prin parcul de la Luncă știm că minciunile primarului Genoiu put de mișcă nasul din loc.

luni, 5 august 2019

Rafinament într-o asociere inspirată: Crama Histria&Delaco, la Casa Zamfirescu

Cu prietenii la o degustare de vinuri de la Crama Histria și brânzeturi Delaco, la Casa Zamfirescu din Craiova, iată cum poți avea în august o seară de vară cu amintiri parfumate. O invitație lansată de Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro



Asocierile culinare de la degustare au fost inspirate, care mai de care mai potrivite pentru vot. Eu am optat pentru nr 3:


Evenimentul Brânzeturi cum se... cuVin din 1 august 2019 a fost susținut de furnizorul de brânzeturi este Delaco – Fan Brânză. Delaco este unul din cei mai mari jucatori de pe piata de branzeturi din Romania, parte integranta a grupului francez Savencia, unul dintre cei mai mari producatori de pe piata de lactate la nivel mondial.




Dar cel mai bine despre excelentul producător de vinuri ar fi să aflați singuri povestea Cramei Histria și să mergeți la o degustare!










miercuri, 24 iulie 2019

Parcul Nicolae Romanescu din Craiova, mutilat în numele modernizării

Temerile privind efectele negative asupra copacilor din Parcul Nicolae Romanescu din Craiova cauzate de lucrări ample de la așa-zisa modernizări din 2015-2016 se confirmă.

Un mare număr de copaci se usucă din cauza introducerii rețelelor de canalizare, lățire a aleilor pietonale și a instalației de udare. Instalarea stâlpilor de iluminat la mică distanță unul de celălalt, excavările de cantită mari de pământ sau folosirea unor utilaje și materiale neconforme pentru activități de construcții în cadrul unui monument național au afectat grav imaginea celui mai frumos parc natural din România și unul dintre cele mai însemnate la nivel european. 




Intervenția de la acea vreme a Ministerului Culturii de suspendare a lucrărilor și sancționare a Primăriei Craiova, instituție care nu a realizat studiul pedologic și peisagistic, a salvat pentru moment situația.

Realitatea de acum arată că sesizările cetățenilor și asociațiilor pentru protecția mediului au fost întemeiate. Demagocia, hei-rupismul și aroganța Liei Olguța Vasilescu, primarul de atunci, și a lui Mihail Genoiu, actualul edil-șef, sunt aspru criticate de cetățeni. Deocamdată, funcționarii de la Garda de Mediu se prefac orbi la situația alarmantă din Parcul Romanescu.

În goana după imagine construită prin spoieli și lucrări cu prețuri enorme, Olguța Vasilescu a impus consilierilor PSD să aprobe un proiect controversat la sfârșitul lui 2015, pentru lucrări de reabilitare a parcului. Primăria Craiova a depus proiectul de finanţare pe POR 2007-2013, Axa prioritară 1, Domeniul Major de intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană“. Suma primită a fost infimă în raport cu alocarea de peste 43 de milioane lei (peste 10 milioane euro), fondurile nerambursabile fiind de 13.722.877 de lei. Banii de la buget care au fost blocați, nemaifiind dezvoltate alte proiecte edilitare necesare Craiovei, dar după trei ani se încearcă recuperarea lor printr-un alt proiect depus. Campania electorală pentru alegerile locale trebuiau s-o găsească pe Olguța Vasilescu în ipostaza de mare constructor deși în Craiova nu s-au realizat mari proiecte, ci doar stadionul. Nu locuri de muncă sau atragerea de investitori străini, ci locuri de distracție și promenadă...



LUCRĂRI EXECUTATE CA PE ȘANTIERE DE CONSTRUCȚII

Amplele lucrări de modernizare au fost demarate fără a exista un studiu de impact asupra vegetației, în care prevalau speciile rare și arbori sculari, dar și fără a exista un recensământ verde, adică nu se cunoștea numărul și speciile de copaci din parc. Sesizat asupra dezastrului ecologic făcut la comanda Primăriei Craiova, specialiștii Ministerului Culturii au suspendat lucrările și au impus constructorilor (SC MITLIV EXIM SRL – SC CIVITAS SYSTEMS SRL – SC R&A PARTNERS SRL) renunțarea la instalararea gardurilor din jurul lacului natural și a pârâului, efectuarea săpăturilor cu utilaje care să nu afecteze rădăcinile copacilor, repararea stricăciunilor, efectuarea studiului peisagist, inventarierea vegetației arboricole, semnalizarea lucrărilor și alte măsuri urgente. Însă răul fusese deja făcut prin bordurile sparte montate în tot parcul și o instalație de udare inutilă.
Majoritatea lucrărilor au fost realizate la prețuri exagerate și nu și-au dovedit utilitatea. În parc a fost instalat un sistem de supraveghere video cu 99 de camere și un centru de comandă, în timp ce în tot restul Craiovei nu există decât câteva zeci. De exemplu, în sediul Primăriei Craiova camerele de supraveghere nu funcționează de pe vreme lui Vasile Bulucea, adică de vreo două decenii. Două toalete publice au costat 10.000 euro fiecare, mii de metri de conducte îngropate și nefolositoare au fost mai importante decât Podul suspendat, rămas nereabilitat la data respectivă și aflat acum într-un proces de refacere.



UN MONUMENT UNIC ÎN EUROPA

Parcul Nicolae Romanescu din Craiova este cel mai mare și mai cunoscut parc al orașului, fiind declarat monument istoric cu codul DJ-II-a-A-07924.
La inițiativa lui Nicolae P. Romanescu, primarul Craiovei de la acea vreme, parcul a fost proiectat de arhitectul francez Édouard Redont. În 1900, planurile parcului au fost medaliate cu aur la Expoziția Universală de la Paris (1900). Construcția a început în 1901 și a fost finalizată în 1903. Suprafața totală a parcului este de 96 de hectare și cuprinde, pe lângă plantațiile ornamentale de arbori și arbuști, o întindere de apă de peste 4 ha, un hipodrom de 20 ha, drumuri, alei și poteci care însumează peste 35 km lungime. Și este considerat cel mai mare parc natural din estul Europei. De asemenea, parcul este dotat cu un amfiteatru pentru spectacole, o mică gradină zoologică, una dintre cele mai vechi din țară, inaugurată în anul 1906 și cateva restaurante.
În acest parc sunt câteva obiective foarte interesante cum ar fi:
Podul Suspendat - un pod foarte vechi construit în 1901-1902;
Castelul Fermecat;
Hipodromul Craiova - Inaugurat în 1903. Era folosit pentru curse de trap și galop. După cel de Al Doilea Război Mondial partea din fața tribunei a fost transformată în teren pentru concursurile de sărituri peste obstacole. Din anul 2000 nu s-a mai desfășurat nicio activitate, cu excepția concursurilor de atletism.
Grădina Zoologică - este printre cele mai vechi grădini zoologie din România. (sursa: wikipedia)

luni, 18 iunie 2018

Administrația PSD a Craiovei, îngropată de gunoaie și incompetență

Când vorbim despre administrația craioveană, în frunte cu Primăria Craiova și continuând cu armata de birocrați, rubedenii sau oameni protejați ai PSD, nu trebuie să avem așteptări privind eficiența, spiritul gospodăresc sau servirea interesului comun. Cetățeanul și problemele urbei trec în plan secund. Contează doar lefurile crescute artifical, fără a fi impuse și îndeplinirea sarcinilor, cu efecte dezastruoase. Gospodari? Genoiu, S. Manda, Cosman și Bărăgan, susținuți de consilierii obedienți, vor distruge ceea ce a mai rămas din frumusețea Craiovei. Priviți încă un exemplu de proastă guvernare:


https://www.youtube.com/channel/UCNpSxtE_A3tP-NxnBKUg8SA/videos


Zona dintre stadionul Oblemenco și Parcul Tineretului a devenit o nouă groapă de gunoi a Craiovei. Adminstrația PSD a Craiovei este îngropată de gunoaie și imcompetență. PSD Gopodari marca PSD Craiova?! Filmarea realizată de grupul civic Craiova Las Vegasul României de ce nu atrage atenția funcționarilor de la Garda de Mediu?

luni, 29 ianuarie 2018

Revoltător! Noi imagini care arată inconștiența administrației craiovene

Un caz flagrant în care legea nu este respectată: groapa de gunoi de la marginea Craiovei! În ciuda tuturor argumentelor, a dovezilor clare de încălcare a legii și a încercărilor eșuate de a sesiza instituții cu atribuții stricte nu s-a schimbat nimic. Culmea, deși aerul Craiovei este otrăvit și imaginile demonstrează că păsări, animale și oameni scurmă în mizeria care se revarsă din "depozit" prea mulți ridică din umeri. În filmarea recentă se vede că locuințele sunt la câteva sute de metri, ba chiar s-a construit și un water-park în care mirosul te face să te simți precum la Techirghiol, deși putoarea provine de la resturi menajere și chiar de la cadavre de animale în putrefacție!







Filmarea realizatată deCraiova Cetatea Banilor Las Vegas-ul Romaniei arată că inconștiența administrației craiovene ne pune sănătatea în pericol. Cum a fost posibil ca la marginea Craiovei să fie adus tot gunoiul din județul Dol? Ce notă va primi Craiova la "calitatea vieții" când avem un focar de infecție care se mărește în fiecare zi?

vineri, 3 noiembrie 2017

Când ne ia administrația în serios? Craiovenii sunt tratați cu dispreț

Îmi pare rău că trebuie să revin la tema necesității rezolvării problemei gunoiului din Craiova. Lucrurile nu merg deloc în direcția cea bună. De prea mult timp discutăm inutil despre necesitatea relocării depozitului ecologic de la marginea Craiovei într-o zonă potrivită, departe de plămânii cetățenilor. Dar tot inutil discutăm despre containere îngropate și colectare selectivă după atâte licitații anulate sau amânate. Iată de ce este nevoie să trecem rapid la colectarea selectivă și la impunerea unei soluții pentru depozitul ecologic. Ar vrea craiovenii să fie disciplinați și să dea o mână de ajutor administrației, însă iată care este realitatea:

Un exemplu de ,,cum nu se face,, in cartierul 1 Mai din Craiova

luni, 16 octombrie 2017

Ceea ce nu am vrea să vedem. Și nici nu dispare dacă nu vrem să vedem!

A fi gospodar înseamnă să dovedești asta în orice moment, indiferent de circumstanțe, sub toate aspectele. Așa și gospodarii așezărilor noastre, fie acestea sate așezate în locuri greu accesibile, fie metropole. Ce credeți despre ,,gospodarii,, Craiovei? Nu doar despre cei de astăzi, ci de-a lungul anilor. Dar despre educația și responsabilitatea craiovenilor. Priviți realitatea AICI într-o filmare realizată de grupul civic ,,Craiova Las Vegasul României,,.
Vă provoc să dăm un răspuns sincer, fără echivoc, apoi să spunem ce este de făcut pentru a avea un mediu curat în Craiova și în jurul orașului.




Nu întoarceți privirea și vă iluzionați că gunoiul nu există. Nu dați cu pietre în cei care vă arată realitatea. Mai bine întrebați administrația de ce nu își face treaba și când va trece la treabă. Suntem responsabili sau... așa și așa?

luni, 28 august 2017

Craiova captivă. Cifrele care risipesc minciunile oficialităților

Unde este Craiova în clasamentul "orașelor magnetice" din România? Exact unde au dus-o politicieni incompetenți și corupți care au parazitat administrația locală. Tragem linia și vedem realitatea surprinsă în studiul realizat de Banca Mondială. Previziunile nu lasă loc de optimism. Indicele de magnetism nu se va modifica pozitiv în privința Craiovei din cauza tentaculelor care sufocă orice posibilitate de dezvoltare. Craiova este captivă unor clanuri politice și interlope, incapabilă de a se elibera singură fără intervenția instituțiilor centrale ale statului și fără implicare civică.


Citiți raportul, trageți concluziile și dați share acestor informații. Ajunge cu minciunile care au risipit speranța din Craiova... Roșie!

vineri, 25 august 2017

Berarii României: "Berea face cinste României". Și profit!

La un eveniment de promovare a industriei berii în România am aflat statistici interesante dar am întâlnit și profesioniști remarcabili, conectați la un sistem concurențial. Dar cel mai bine e să las datele prezentate în comunicat să vorbească de la sine: “Sectorul berii din România generează aproape 85.000 de locuri de muncă la nivel naţional - direct şi indirect – atât în producția berii, cât şi în sectoare conexe precum retail, HoReCa, distribuție sau agricultură.”


Întâlnirea a fost organizată la Hotel Ramada din Craiova de Asociația Berarii României; deloc întâmplător, știindu-se că în Craiova avem o fabrică de bere înființată în urmă cu mai bine de 50 de ani. “Impactul economic pozitiv al producției de bere din România se face simțit la nivelul tuturor activităților conexe, în special prin crearea de locuri de muncă. Sectorul HoReCa reprezintă o dovadă clară în acest sens nu doar din punct de vedere al numărului important de locuri de muncă datorate berii, dar și caracterului de protecție socială al acestor locuri de muncă, destinate în special tinerilor, persoanelor aflate la primul loc de muncă sau celor care se reintegrează în activitate după o perioadă de pauză. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în România, aproximativ 158.000 de persoane au un loc de muncă în industria ospitalității, 27.000 de locuri de muncă datorându-se producției locale de bere. Altfel spus, unul din cinci locuri de muncă din domeniul HoReCa este generat de sectorul berii din ţara noastră”, a declarat Julia Leferman, Director General, Asociația Berarii României.

Tot de la organizatori am aflat că din totalul de 85.000 locuri de muncă create la nivel național, aproximativ 28.000 de locuri de muncă sunt în sectorul retail, 10.000 locuri de muncă în agricultură, iar 24.500 în activități de distribuție. “Producția de bere din România, în care lucrează peste 5.400 de angajați, s-a poziționat drept un sector dinamic care generează contribuţii constante la bugetul de stat, mai precis, în anul 2016 contribuția exclusivă a membrilor Asociației Berarilor României fiind de 275 milioane de euro. Contribuția totală a sectorului berii la nivel național și local depăşeşte însă jumătate de miliard de euro, mai exact 530 milioane de euro, reprezentând taxe, impozite și contribuții sociale la bugetele de stat și locale.” Wow! Dacă ne raportăm la ceea ce se petrece în economia noastră, datele prezentate sunt impresionante: un nivel zero al evaziunii fiscale și caracterul său profund național, datorat unei producții interne care acoperă peste 97% din consum și o pondere de peste 70% a ingredientelor locale în rețetele de fabricare a berii!


Julia Leferman: “Ne place întotdeauna să spunem că berea face cinste României, o afirmație fundamentată pe un spectru larg de efecte economice pozitive. Dintre aceste efecte însă, capacitatea sectorului local al berii de a crea locuri de muncă pentru români este esențială în evaluarea rolului pozitiv pe care berea îl are chiar în viața de zi cu zi a românilor.”

Despre Asociația Berarii României



Asociația Berarii României reprezintă un veritabil simbol al sectorului berii de la noi din țară. În cei treisprezece ani de existență, Asociația Berarii României s-a impus atât la nivel local, cât şi internaţional, ca o voce comună a membrilor săi, reușind să transmită mediului de afaceri, consumatorilor și instituţiilor statului, valorile care îi guvernează deopotrivă.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: BERGENBIER SA, HEINEKEN România, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS BREWERIES și MARTENS, alături de microberăria CLINICA DE BERE. Împreună, cei șase producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI.

Cele douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării, aparținând membrilor Asociației sunt situate în Ploieşti, Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan telimon, Timişoara, Buzău, Braşov și Galați, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca și Timișoara.”

miercuri, 5 aprilie 2017

Craiova, deloc surprinzătoare

Craiova, deloc surprinzătoare. Spațiul verde dispare, înlocuit cu asfalt Teldrum, semn al "civilizației"...



Reacția mea și o explicație: Nu mă mai mir, că nu sunt surprins... Însă nu mă lasă indiferent. Cartierul nostru este din ce în ce mai aglomerat, fără locuri de parcare, cu o circulație infernală în zona spitalului și a Confecțiilor. Normal ar fi când dispare un spațiu verde Primăria să informeze despre crearea unei alte suprafețe, ca să nu mai vorbim despre autorizarea unor construcții între blocuri. Păcat de acest oraș despre care ei spun că-l iubesc dar faptele lor arată altceva.

marți, 10 ianuarie 2017

Minune! A dispărut groapa de gunoi de la Mofleni! A răsărit un munte pestilenţial

Dintr-un articol documentat şi echilibrat, în care se oferă multe informaţii necunoscute publicului larg despre problema depozitului ecologic de la Mofleni, locul de unde se răspândeşte otrava peste Craiova, aflăm cum este posibil să fii în regulă din punct de vedere al birocraţiei dar, în realitate, o gravă problemă să se perpetueaze de ani buni. De la depozitul ecologic vine o duhoare care îţi mută nasul. Unora nu le pute, ci susţin că miroase a micşunele.


O simplă plimbare prin Parcul Tineretului îşi oferă o doză de otravă. Alergi, faci efort, pedalezi şi te alegi cu o porţie de... mizerie. Unde este problema dacă firma care exploatează depozitul ecologic susţine că totul este în regulă, că are utilaje de ultima generaţie? Mirosul pestilenţial simţit chiar şi din centrul Craiovei rămâne un mister, cum titrează şi ziarul Gazeta de Sud, prin Valentin Tudor?


În vecinătatea gropii de gunoi sunt construite mai multe case, în timp ce Parcul Tineretului şi Water Park-ul sunt două locuri aşa-zise pentru relaxarea craiovenilor dar compromise de vecinătatea "muntelui" pestilenţial, noua atracţie de la Mofleni. Minune! Groapa a dispărut dar în loc a crescut muntele de mizerie.

marți, 8 noiembrie 2016

Pentru Aleea oaspeților Craiovei


Sunt convins că vă place această fotografie. După cum sunt convins că și celor mai mulți dintre prietenii mei de aici le place muzica lui Placido Domingo. Dar v-ar plăcea și ca personalitățile care ne vizitează să lase drept amintire a trecerii prin Craiova un pom? Nu v-ar bucura sa avem ALEEA OASPEȚILOR CRAIOVEI, un loc în care să ne aducem aminte de natură și de prietenia arătată nouă de cei care ne-au fost vizitat orașul?


Poate fi într-un parc al Craiovei (cel mai potrivit în Parcul "Nicolae Romanescu") sau într-un alt spațiu, stabilit printr-o consultare publică. Deși revin cu această solicitare, enunțată în mai multe rânduri, îmi place să cred că, în cele din urmă, va fi asumată de administrația locală. Ar fi un gest de apreciere a valorilor pe vrem să ni le asumăm prin respect și promovare.

PS: Mă bucură că inițiativa a fost preluată de consilierii craioveni. Sper să fie adoptată prin vot de către Consiliul Local Craiova iar Primăria să o realizeze.

duminică, 9 octombrie 2016

Iubeşti Craiova? Iată ce NE-AU ASCUNS! De ce taci?

Sănătatea craiovenilor este pusă în pericol de groapa de gunoi - controversatul Depozitul Ecologic de la Mofleni. Vedeţi în imagini inedite ce înţelege operatorul prin management modern al deşeurilor şi ce produce indolenţa autorităţilor. Ce fac autorităţile, în frunte cu Garda de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Primăria Craiova şi Consiliul Judeţean Dolj? Ne-au ascuns aceste lucruri şi acum cer majorarea tarifelor de la 21 de euro la 36! Se cere extinderea "depozitului" în care deja se aduce tot gunoiul din judeţ!


Iubeşti Craiova?
De ce taci?

Aerul Craiovei, otrăvit prin lăcomie şi prostie. Interesele din tomberon

joi, 6 octombrie 2016

Aerul Craiovei, otrăvit prin lăcomie şi prostie. Interesele din tomberon

Craiovenii care locuiesc în apropiere de groapa de gunoi a Craiovei au parte de un coşmar. Unul olfactiv. Aşa-zisul Depozit Ecologic de la Mofleni este o bombă pestilenţială, o ameninţare pentru sănătatea cetăţenilor şi o gaură neagră din punct de vedere financiar. În loc să fie închis şi căutată soluţia arderii sau prelucrării resturilor menajere, se cere extinderea şi construirea de noi "celule". De ani buni, una dintre cele mai grave probleme de mediu din Craiova a fost tratată politicianist. Primarii Băniei, de la Vasile Bulucea, tatăl şi mama focarului de infecţie administrat în prezent de Eco Sud SA, trecând prin sertarul lui Antonie Solomon şi până la Olguţa Vasilescu au considerat că groapa e prea departe de zonele frecventate de electorat. Aşa că nu a contat ce se întâmplă acolo, chiar dacă mirosul de gunoi îi alungă pe craiovenii care se mai aventurează prin Luncă, sau cum i se spune în prezent, Parcul Tineretului. Aerul Craiovei este otrăvit prin lăcomie şi prostie, mai nou având dovada incompetenţei la ghenele de gunoi unde se acumulează resturile menajere neridicate. Gunoiul colectat din toate localităţile doljene este adus la această blestemată groapă de gunoi, iar acum se extinde criza şi în localităţile aflate la distanţă de Craiova, unde resturile menajere nu se mai ridică de maşinile societăţilor de salubritate. Vorbim de o criză a gunoiului în Craiova, conform unui articol bine scris de Marian Apipie şi publicat în Gazeta de Sud. Cum s-a ajuns aici?





Management... inteligent al gunoiului (foto: GdS)

Eco Sud SA, operatorul Depozitului Ecologic, cere Primăriei Craiova să accepte un preţ majorat pentru depozitarea gunoiului de la 21 de euro cu TVA la 36 de euro. Ca să obţină creşterea de 70 la sută, societatea a convocat întreaga administraţie craioveană şi judeţeană la groapa de gunoi, marţi 11 oct 2016, ora 12.00. Nu pot decât să râd când văd cum o societate comercială bate din picior şi convoacă o listă de notabilităţi în locul în care gunoierii deşartă toată mizeria strânsă din Dolj. 
Conform Eco Sud SA, iată lista "invitaţilor":  
Doamna Primar Lia Olguța Vasilescu, Primăria Craiova
Viceprimar Adrian Cosman, Primăria Craiova
Director Executiv Delia Ciucă, Primăria Craiova
Prefect Nicolae Sorin Răducan, Prefectura Dolj
Președinte Ion Prioteasa, Consiliul Județean Dolj
Director Executiv Monica Daniela Mateescu, APM Dolj
Director Gheorghe Călinoiu, Garda de Mediu Dolj
Director General Eliza Peta, SC Salubritate Craiova


Maşinile de gunoi, la coadă, cu programare (foto: GdS)

Se va obţine extingerea depozitului? După cum s-au manifestat autorităţile, probabil că da. Banii nu au miros. Foarte probabil că se va ajunge prin "negocieri" şi la creşterea preţului. Că doar banii vin de la noi, nu din visteria personală a administraţiei sau de la partid. Vin alegerile parlamentare, actualul primar al Craiovei va fi iepure pe prima poziţie a PSD, aşa că se împinge problema până după scrutin. Nimic nou. Se bagă gunoiul sub preş.

vineri, 19 august 2016

Copacii sunt mai inteligenţi decât noi. Plămânul Craiovei, sub agresiunea incompetenţilor

Despre prostie se pot scrie opere, studii academice, se poate râde şi se poate plânge. Acum avem o situaţie în care trebuie să plângem de ciudă. Craiova pare a fi bântuită de molima incompetenţei, a administraţiei  mimetice neproductive şi a indiferenţei faţă de construirea unor proiecte durabile. De unde această ignoranţă faţă de moştenirea pentru generaţiile viitoare dacă nu din prostie? Despre corupţie nu trebuie să mai amintim, când este de notorietate naţională că fostul primar are statut de fost condamnat cu executare iar actualul abia a intrat în proces de natură penală...


Nu vă doare sufletul? Stejarii din Luncă vor continua să se usuce din cauza lucrărilor haotice, asfaltării unor suprafeţe mari, a introducerii sistemului de udat în... pădure şi a defrişărilor de vegetaţie pentru crearea de terenuri sportive sau fântâni artificiale. A salvat primarul Solomon pădurea de stejari, aşa cum se lăuda? Aveţi răspunsul în imagini. Faceţi o plimbare prin Parcul de la Lunca Jiului (rebotezat Parcul Tineretului, parcă în ciuda focarului de infecţie reprezentat de Groapa de gunoi, amplasată în vecinătate!) şi număraţi stejarii uscaţi. Sunt sute de copaci tăiaţi, din unii au rămas doar cioturi, în timp ce mulţi sunt vizibil afectaţi de lucrări făcute haotic, foarte aproape de rădăcini sau cu umpluturi de pământ încât au fost "sufocaţi".

(Foto: Bogdan Grosu GdS)

Aşa ceva se va petrece şi în parcul Romanescu, unde s-au introdus zeci de kilometri de cabluri subterane şi o mega reţea de udare. Chiar merită să moară copacii din cauză că vor să-şi umple buzunarele nişte şmecheri din administraţia craioveană? Plângem că dispar pădurile României dar nu vedem cum plămânul Craiovei este bătaia de joc a incompetenţilor. Din fericire, copacii sunt mai inteligenţi decât noi şi vor supravieţui poate chiar cu ajutorul copiilor noştri.